Jocurile de altadata

Acest articol este pentru cei ce au fost impresionati de jocurile vechi si vor sa le readuca la viata.

Jocuri ce merita jucate:
+ NES: Super Mario Bros, Bomberman, Legend of Zelda, Battle City
+ SNES: Super Metroid, Killer Instinct, Final Fantasy III, Super Mario World
+ SEGA: seria Sonic, Vector Man

Prin emulator se intelege un programel destept ce ruleaza pe computerul dumneavoastra si poate executa programe care nu sunt dedicate PC-ului. Acesta pur si simplu imita comportamentul consolei/sistemului. Pentru a putea juca Bomberman, de exemplu, va trebuie un emulator de NES si o "imagine a jocului" (intalnita si sub numele de ROM).
In cele ce urmeaza va voi arata cum sa emulati un NES si sa jucati ceva pe el. Nu uitati ca un emulator de NES poate executa doar imagini de NES, nu si de alte console.
Personal am ales NesterJ ca emulator pentru Nintendo Entertaining System. Acesta poate fi descarcat daca dati click aici. Despachetati arhiva si creati un folder nou pentru emulator. Acum va mai trebuie doar imaginea de joc. Descarcati orice va face cu ochiul de aici din categoria [ROMS --> NES] si depachetati si aceasta arhiva (daca exista). Deschideti NesterJ, configuratii controllerul din meniul [Option --> Controllers...] si apoi deschideti prin [File --> Open ROM] imaginea jocului descarcat anterior. Acum jocul ar trebui sa ruleze fine and dandy.
Daca aveti vreo nelamurire postati aici. Spor la joc si mult noroc.

Miliardar Online

Vrei sa fii miliardar? Acum iti poti testa cunostiintele de cultura generala prin intermediul sitului http://www.miliardar-online.ro/ unde gasiti varinata online a binecunoscutului joc cu acelasi nume. Jocul este acum online putand fi accesat de oriunde aveti o conexiune la net. Scopul principal al sitului este de a va antrena mintea si a va testa cunostiintele de cultura generala raspunzand la 15 intrebari cu grade diferite de dificultate. Sansele sa primiti aceeasi intrebare de doua ori sunt minime deoarece lunar se adauga intrebari noi.

Super Mario Screen Mate

Am fost placut suprins sa vad ca articolul mai devreme postat despre SMB a fost printre cele mai citite, chiar daca jocul are peste 20 de ani vechime. Fara indoiala Sueper Mario a ramas un clasic. Recent am dat peste un programel care ii da viata micului instalator pe desktopul vostru. In speta este un screen mate, dar care va afiseaza culoarea de sub maus (util pentru webdesigneri si nu numai) si va poate inchide calculatorul dupa un anumit timp.
Comportamentul lui Mario poate varia in functie de Mood-ul in care este (Sleepy, Walky, Angry si Talky). Periodic acestea arunca artificii catre maus sau la ore fixe si are replici dintre care amintesc: "Do you like mushrooms?", "Hello little goomba! MEET YOUR PLUNGER!", "I am such a carrot"...
Sincer il suport de ceva timp pe acest personaj agitat pe desktop si nu consuma resurse prea multe sau spatiu pe ecran. Merita incercat! :D

Download Super Mario Screen Mate

Sim City 4

Producator: Maxis
Publisher: EA Games


Acum nu mai putin de 18 ani Maxis a lansat primul joc al binecunoscutei serii Sim City. Ideea jocului va punea in rolul unui primar cu puteri asemenea unor zeitati. In principiu vi se dadea un sac de bani si o pajiste care trebuia sa o transformati intr-o metropola cu fabrici si uzine, sisteme de transport, centre comerciale, parcuri si sa o populati pe masura. Scopul, insa, nu este prea bine definit, jocul neavand sfarsit decat in cazul in care ramaneti fara fonduri. Nu s-au scimbat multe lucruri de-atunci, principiul jocului pastrandu-se pana azi. Simcity 4 este ultima si cea de-a patra mare editie a seriei in care pastrati rolul primarului-zeu.
Odata aleasa o zona ii puteti modifica relieful si fauna. Apoi primul lucru de care nu trebuie sa se lipseasca micii simsi sunt cateva strazi/sosele, un power plant, sisteme sanitare si zone rezidentiale unde se pot muta, zone industriale unde pot munci si zone comerciale. Daca ceva ia foc nu-i nici o problema, construiti repede un departament de pompieri si chematii la locul cu pricina. De asemenea veti avea nevoie de una sau mai ulte sectii de politie care sa se ocupe de singuranta simsilor. Daca vreti sa va cultivati simsi va trebuiesc scoli, licee si universitati, pentru sanatatea lor va este necesar un spital iar daca vreti sa va rasplateasca periodic cu cateva statui puteti sa le construiti parcuri. Pentru a avea un profit de la micul orasel ce-l creati trebuie sa faceti investitii peste investitii in speranta ca va va creste ratingu orasului si simisi vor plati mai mult statului. O alta posibilitate de a va stimula cresterea orasului este conectarea sa cu orasele vecine sau schimbul de marfuri in exces cu acestea. Jocul va pune la dispozitie cativa consilieri in diferite probleme pentru a va da diferite sfaturi utile sau pentru a va critica. De asemenea puteti sa analizati diferite diagrame si statistici referitoare la oras precum poluarea, traficul, sanatatea, educatia si bunastarea simsilor. Daca nu vreti sa apelati la acestea diagrame atunci este foarte usor sa trageti propriile concluzii din ceea ce vedeti pe strazile orasului. Aveti la dispozitie 5 nivele de zoom (de deasupra norilor pana la nivelul in care vedeti fiecare casa si sim in parte). Daca aveti probleme cu orasul puteti sa observati simsi protestand, blocaje de trafic, gunoaie pe strazi, gropi in asfalt, incendii in stanga si in dreapta iar daca simsii sunt fericiti ii puteti observa jucandu-se in parcuri de distractii.
Grafica jocului este foarte ingrijita si abundenta in detalii.
Personal mi-a placut cel mai mult la acest city-builder faptul ca puteti pune pauza simularii pentru a nu lua decizii pripite, puteti relua ritmul normal sau sa accelerati timpul pentru a lasa sa treaca cativa ani buni in oraselul vostru. De mentionat ar mai coloana sonora calma, discreta, dar stimulenta.
Per total pot spune ca este unul din putinele jocuri in care nu simt trecerea timpului din lumea reala preferand sa raman primar-zeu in acel orasel virtual. Felicitarile mele celor de la Maxis.


Grafica: 10
Gameplay: 10 (cel mai bun simulator social)
Sunet: 10

Super Mario Bros (SMB)

Producator: Nintendo (Shigeru Miyamoto)
Publisher: Nintendo

Acum multi multi ani (mai precis la sfarsitl anului 1985) gigantul pentru colsolele lor la acea vreme Nintendo lanseaza Super Mario Bros. Jocul este considerat si in ziua de astazi un clasic. Este unul din primele ale acestui gen - side scrolling platformer.
Ce va poate oferi un joc atat de vechi ce nu reuseste sa randeze decat 320x240 pixeli cu o gama cromatica destul de restransa?
Va plimbati in pielea instalatorului Mario prin regatul ciupercilor in cautarea printesei Toadstool. Acest regat se imparte in nu mai putin de 32 de nivele unde veti intampina armata lui Bowser. Nivelele apartin diferitelor medii precum cel uscat, acvatic, subteran s.a. Dupa 3 nivele parcurse intrati intr-un castel, iar la sfarsitul acestui tip de nivel trebuie sa infruntati un King Koopa, cel mai amre si mai urat inamic din joc. Acesta arunca flacari, topoare si ocazional scuipa foc. Il puteti invinge fie aruncant la randul vostru cu foc sau aruncandul in lava. El patruleaza pe un pod care poate fi distrus daca aveti destula indemanare. Dupace scapati de acesta eliberati una din inlocuitoarele printesei, usor usor ajungand spre printesa cea adevarata care, da, este ultima :)
Din inamici putem aminti Little Goomba, Koopa Troopa, plante carnivore, pesti zburatori, nori, gloante si alte unitati cu nume trasnite. majoritatea pot fi omorati fie darind peste ei, fie aruncand flacari la ei sau lovindui cu alti inamici. Pe Mario il asteapta deasemenea poweup-uri bine ascunse in nivele ce il ofera vieti in plus, invincibilitate sau posibilitatea de a sparge caramizi sau a arunca flacari. Cele 32 de nivele pot fi parcurse liniar sau prin anumite shortcuturi. Cu putina rabdare si indemanare puteti ajunde in asa numitele "warp zones" de unde puteti avansa mai usor in joc. Aceste zone se afla doar la sfarsitul anumitor nivele.
In concluzie putem spune ca desi este un joc aparut acum mai bine de 20 de ani SMB ofera o varietate de inamici, 32 de nivele diferite ce pot fi aprcuse neliniar cu reguli de gameplay si stiluri vizuale proprii, un boss la sfarsitul fiecarui nivel care trebuie invins pentru a salva cate o printesa. Din aceste motive Mario a ramas mascota Nintendo, iar jocul a ramas un clasic si o sursa de inspiratie pentru multi.

Grafica: 10 (pentru acel timp)
Gameplay: 10
Sunet: 10

Sistem necesar: NES sau emulator + rom (dati click pentru pagina de download)

Serious Sam: the second encounter

Producator: Croteam
Publisher: GOD Games

Sam cel Serios... oare?! ;)) In pielea acestui wiseguy you'll make your way prin cele 12 nivele omorand creaturi periculoase care mai de care mai ciudate. Serious Sam este un FPS de moda veche. Acesta reuseste in mare parte sa reinvie primul Doom oferind un gameplay frenetic la fiecare pas.
Luptele se dau atat in castele, pesteri si alte spatii inchise cat si in spatii deschise unde veti infrunta inamici cu sutele - nu glumesc. Odata ce ati curatat o parte a unui nivel si avansati tot felul de monstrii vor aparea in valuri ca prin magie. Monstrii sau jucarii urate? Am ras uimit de cateva ori de imaginatia producatorilor... Am crezut ca nu e adevarat cand am auzit un strigat constant din departare care parca se apropria... Era un tip in pantaloni scurti care alerga spre mine cu 2 bombe mari in maini, dar nu stiu de unde tipa din moment ce era decapitat. Am mai avut astfel de surprize pe parcurs: un fermier cu cap de dovleac armat cu o drujba, cai morti, alti urati fara cap, gaini gigant si broscute cu coarne.
Pentru toate aceste cidatenii avem la dispozitie un arsenal... hmm, serios. Clasica drujba cu motor nuclear (asa scrie pe pagina oficiala), cateva pistoale si mitraliere, un aruncator de flacari util, un sniper si un tun de mana mare cat jumatate de player. Cel din urma lanseaza cu putere bombe mari care sar de ici de colo trecand prin inamici ca bila prin popice.
Tin sa mentionez si sa laud coloana sonora care sincer mi-a placut foarte mult pe tot parcursul jocului. Ritmul muzicii se inteteste odata ce inamicii apar asa ca stiti dinainte ce va asteapta :P Se potriveste perfect tema muzicala cu mediul in care va aflati. Este poate cea mai reusita coloana sonora, serios! Nu va pot convinge prin cuvinte... trebuie doar sa o ascultati...
Ca locatii designerii au ales cateva obiective istorice cat si legendare. Nava cu care veneati face o aterizare fortat undeva in Sierra the Chiapas. Veti mai remarca: Valley of the Jaguar, Courtyards of Gilgamesh, Tower of Babel si The Grand Cathedral unde se va duce ultima lupta.
Toate nivelele au o arhitectura buna cu tot felul de decoratiuni si sculpturi de piatra care va fac sa va simtiti "acolo". Primul nivel il parcurgeti ziua si de la al doilea veti vedea ca soarele incepe usor usor sa apuna, lumina acestuia creand peisaje minunate... Locatiile din Serious Sam sunt de vis. Ininte de ultimul boss, Mental, ajungeti intr-un camp infinit ca intindere unde vor incepe sa pice asteroizi din cer si in stanga si in dreapta de peste tot vor aparea kamikaze decapitati mai sus mentionati, aceasta imagine m-a bantuit si noaptea cand mi-era somnul mai dulce.
De mare ajutor va va fi NETRICSA (Neurotronically Implanted Combat Situation Analyzer) care va da informatii la fel de serioase precum este denumrirea sa despre monstrii arme, locatia curenta s.a. Jocul este plin de surprize, care mai de care mai traznite (o sa-l gasiti si pe Mos Craciun) fiecare nivel avand cca 15 secrete. Sam cel Serios este plin de umor, el debitand pe un ton de erou dur si ragusit replici precum: "Oh, God. Never underestimate the power of stupid things in large numbers!", "Die when I kill you!", "Your face, my ass, what's the difference?".
Serious Sam este unul din cele mai bune FPS-uri pe care le-am jucat vreodata. L-am terminat personal de 5 ori si inca l-as mai juca. Mi-a oferit experiente de neuitat prin locatiile unde se dadeau luptele, numarul mare de monstrii, muzica antrenanta si umorul care il gasim la tot pasul. Felicitari celor de la Croateam.

Gameplay: 10/10
Multiplayer: 10/10 (include splitscreen cooperative pe acelasi PC)
Grafica: 10/10 (9 motorul grafic, 10 peisaje, arhitectura, design)
Sunet: 10/10
Feeling: 10/10

Sistem necesar: procesor 800 MHz memorie 128 MB, video 16 MB

Warhammer 40000: Dawn of War

Producator: Relic
Publisher: THQ

Warhammer 40000... hmmm? cine si-a inchipuit k si in anul 40000 se vor duce lupte intre rasele vesnic puse pe harta? Este interesant sa vedem cum au evoluat oamenii, orci, elfii si nemortii dupa atata timp... Este chiar amuzant sa observi ca micii orci inca sunt verzi, au cavitatea bucala cat jumatate din cap, vorbesc funny si mai nou sunt inarmati cu mirtaliere, aruncatoare de flacari si alte tipuri de armament greu pe langa toporul traditional.
DoW reuseste sa renunte la retetele vechilor RTS-uri si sa sparga cliseele pe alocuri. Prin asta intelegem ca se desfiinteaza legatura intre satean-mina-towncenter. Acum resursele sunt asigurate de anumite puncte amplasate strategic pe harta. Aceste puncte sunt de obicei centrul confruntarilor deoarece sunt vitale unei victorii. De asemenea DoW renunta la ideea ca unitatea de baza a armatei este un amarat de soldatel. Acum pe portile baracilor vor iesi grupuri de cate 4 unitati. Pe parcurs la scest grup se pot adauga alte 6 unitati in total avand acum 10 soldatei 4 dintre ei putand fi armati cu o arma speciala. Daca acestui grup i se adauga si un general care sa ridice moralul trupelor soldateii vor deveni mai eficienti si veti vedea ca micul grupulet de soldatei devine chiar util. Toate acestea profunzime tacticii.
Din punct de vedere grafic nu prea am ce sa le reprosez celor de la Relic. Animatiile sunt la inaltime, felul in care un Dreadnought zdrobeste o mica unitate dupa care o arunca cat colo patand solul cu sange m-a lasat putin pe ganduri, dar nu m-am putut concentra prea mult pe o unitate caci navalise in zona un grup de soldati in cu Practic jocul arata bine de la orice nivel de zoom. Unitatile sunt lucrate meticulos, in detaliu si cu mare atentie (se vede ca este mana celor de la Relic). un tanc in frunte care facea zgomot.Soldati mor in stanga si indreapta, tancuri zguduie pamantul cu exploziile lor, gloante zboara in toate directiile iar in mijlocul conflictului se zbate unul din eroii jocului - o unitate supredimensionata. Nu regret nici o clipa timpul pierdut admirand acest spectacol.
In campanie aveti parte de 11 misiuni ce pot fi jucate doar de partea oamenilor. Aceasta m-a deranjat deoarece nu pot spune ca jocul este complet din moment ce jucam doar cu o singura rasa in campanie, dar presupun ca producatorii sau gandit ca pot scoate bani dupa urmatoarele add-on-uri.
Per total am numai laude pentru cei de la Relic, mai putin campania putin saraca, dar care cu siguranta va fii completata de add-on-uri. Warhammer 40000, un RTS furibund ce renunta la anumite clisee.

Gameplay: 9/10
Campaign: 7/10
Multiplayer: 10/10
Grafica 10/10
Sunet: 10/10
Feeling: 10/10

Sistem necesar: procesor 1500 MHz, memorie 256 MB, video 32 MB

Freelancer

Producator: Digital Anvil
Publisher: Microsoft Games

Acum ceva timp am vazut diferite screenshoturi din Freelancer. Cum imi place foarte mult tot ce tzine de nave, spatiu, stele mi-am procurat in cateva zile si jocul. Dupa instalare, la prima rulare am fost intampinat de un mic filmulet care imi prezinta povestea unui razboi inatins pe toata galaxia... La prima vedere credeam ca am de-a face cu un simulator spatial si nimic mai mult, insa acesta da un sens printr-o poveste tuturor zborurilor in spatiu. In realitate Freelancer este un RPG in spatiu bucurandu-se de un public mult mai larg decat cel al simulatoarelor.
Toate misiunile constau in a va plimba prin spatiu cu diferite scopuri: sa transportati cate ceva, sa gasiti altceva, sa omorati pe cineva, sa fugiti de altcineva s.a.m.d... Puteti salva doar daca aterizati pe o planeta/satelit sau pe o statie spatiala. Odata aterizati puteti vizita barul de unde capatati misiuni secundare, puteti cumpara diferite produse pentru a le vinde altundeva mai scump sau va puteti upgrada/repara nava daca nu aveti bani pentru una noua. Sunt mai mult de 30 de nave pilotabile de unde puteti alege, insa nu le veti gasi oriunde ;)
In spatiu va veti pierde rareori deoarede aveti la indemana un radar care va este de mare folos. Putine sunt clipele cand va veti simti singur in aceasta vastitate deoarece gasiti multi care transporta marfa, altii care patruleaza, politia care va verifica cargo-ul dupa marfa ilegala sau pirati care va vor cere marfa. Puteti circula liber sau alege un trade lane. Acestea sunt practic soselele spatiului si sunt destul de aglomerate fiind cel mai rapid mod de a va deplasa. Secretele, artefactele, jump gates-urile si bazele inamicilor nu sunt cartografiate si sunt ascunse in nori de praf astfel nefiind prea accesibile.
Universul este impartit in mai mult de 40 de sisteme solare legate intre ele de jump gates. Fiecare dintre ele este ocupat cu una sau mai multe din cele cele 50 de factiuni cu diferite relatii diplomatice intre ele. Astfel daca va aliati cu o factiune riscati sa deveniti inamicul alteia.
Povestea nu este prea ineteresanta dar sustine destul de bine jocul. Ne aflam in pielea lui Edison Trent, ultimului supravietuitor al unui dezastru care acum trebuie sa salveze o buna parte din galaxie. Partea buna este ca intre misiunile principale putem aborda altele secundare care va permit sa capatati experienta si maresc efectiv numarul orelor de joc pana la 50-60.
Sincer mi-a facut placere sa-mi pierd timpul plimbandu-ma in spatiu ore in sir, indeplinind misiunile principale sau pierzandu-ma prin nori cautand secrete prin cele peste 40 de sisteme solare. Acesta este un space opera, o aventura spatiala ce reuseste sa combine cele mai bune elemente din GTA, Diablo sub masca unui sinulator spatial.

Gameplay: 9/10
Grafica: 9/10
Sunet: 10/10
Storyline: 9/10
Feeling: 9/10

Sistem necesar: procesor 500 MHz, memorie 64 MB, video 8 MB

Worms World Party

Producator: Team17

Poate ca jocul a aparut acum cativa ani dar inca nu a murit. Este unul din putinele cu idei traznite care chiar reuseste sa fie placut multora. Ce poate fi mai amuzant decat cativa viermisormi cu replici pline de umor care se arunca in aer folosind banane explozive, rachete, grenazi, vaci si alte asemenea?! Ei sunt placuti chiar si jucatorilor de sex feminin. Practic avem aici de-aface cu 2 sau mai multe echipe de viermisori plasati pe o insula complet distructibila. Jucam cu cate un viermisor pe rand intr-un timp limitat si avem un numar limitat de focuri. Astfel incadram jocul ca fiind un Turn Based Strategy cu viermisori :P
Tactic, jocul este destul de profund. Omoram viermisori fie aruncandu-i in apa, fie reducandu-le viata pana la 0 sau chiar sub. Virmisorii nu se deplaseaza prea usor, dar in ajutor ne vin jetpackul, gravity modifier, inja rope si kituri de modificat relieful. Ne putem construi cazarme pentru a ne feri si putem sapa in pamant pentru a ne ascunde. Avem de asemenea un arsenal intreg de arme de foc precum trditionala bazooka, porumbei explozivi, grenazi de toate marimile si formele, bombe nucleare, ba chiar si un magar imens de beton.
Pe partea de Single Player putem aborda campania care ne plaseaza in misiuni care mai de care mai traznite sau putem alege sa jucam un meci rapid contra computerului. AI-ul reuseste de multe ori sa va faca fata mai ales pentru ca acesta este foarte calculat cand lanseaza proiectilele. In multiplayer puteti juca fie pe acelashi calculator in modul hot seat cu mai multi amici sau prin internet cu alti jucatori aflati la distanta. Inca exista o comunitate online destuld de activa si puteti gasi repede un quick match cu cineva. Problema lagului nu exista la un TBS.
Din punct de vedere grafic jocul aduce mai mult a benzi desenate. Nu are nicidecum pretentia de a fi real sau de a impresiona jucatorul cu artificii si efecte speciale nemaipomenite. Jocul oricum reuseste sa ofere satisfactie la fiecare explozie.
Cei de la Team17 au reusit sa creeze un joc cu adevarat original si interesant din punct de vedere tactic accesibil multora. Continuarile acestuia sunt Worms 3D si Worms 4: Mayhem.

Gameplay: 10/10
Multiplayer: 10/10
Grafica: 8/10
Sunet: 10/10
Feeling: 9/10

Sistem necesar: procesor 200 MHz, memorie 32 MB, video 2 MB

Homeworld 2

Producator: Relic
Publisher: Vivendi

In realitate spatiul este un gol imens mort avand pe ici pe colo presarate cate o stea care apare ca un punct minuscul luminos. Dar ne sunt oferite in filme si in jocuri imagini despre spatu cum ca ar fii plin de asteroizi, forme de viata inteligente, nebuloase de gaz care mai de care mai colorate, gauri negre samd...
Homeworld 2 cat si predecesorul sau, Homeworld raman pana astazi singurii reprezentati notabili ai strategiei in timp real in spatiu. Prin RTS in spatiu intelegem ca nu ne plimbam trupele (oameni, orci, elfi sau undead ca de obicei) pe o harta unde exista un relief ci ca putem explora un spatiu 3D cu nave ce variaza foarte mult ca dimensiuni.
Chiar daca ar parea mai complicat la prima vedere sa deplasati unitatile la locatia dorita cei de la Relic ne ofera o interfata si un sistem de control foarte sugestiv. Gasim imediat trupele pe harta si chiar le putem grupa, putem trece de asemea in modul radar de unde avem un overview asupra intregii situatii foarte util din puct de vedere tactic.
Ne sunt oferite multe variante de a ne asigra o victorie de numarul mare de tipuri de nave, upgrade-uri, research-uri si comenzi.
Motorul grafic reuseste sa ofere jucatorului spectacole vizuale pe tot parcursul unei misiuni. Nu avem de-a face cu spatiul asha cum arata el in realitate ci cu nori de gaz colorat, aurore boreale, pietricele, nave armate cu zeci de tunuri, torpile, rachete si altele. Toate acestea le puteti admira in screenshoturi dar arata mult mai grozav in miscare. Camera se fixeaza imediat pe o trupa sau o puteti plasa si roti dupa bunul plac.
Singurul lucru care pot spune ca m-a deranjat la acest joc este calitatea campaignului. Aceasta nu va permite sa va folositi cu adevarat talentul strategic deoarece AI-ul isi mareste artificial dificultatea marind numarul de nave inamice. Cand incepeti o noua misiune veti observa ca pastrati navele cu care ati castigat data trecuta, insa aceasta nu e un avantaj deoarece flotele inamice se adapteaza dupa cele ale jucatorului.
Homeworld 2 este unul din putinele jocuri pana in ziua de astazi care merita denumirea de space opera. Nu voi uita prea curand spectacolele vizuale si lutele date pe monitorul meu...

Gameplay: 10/10
Campaign: 7/10
Mutiplayer: 10/10
Grafica: 10/10
Sunet : 10/10
Storyline: 9/10
Feeling: 10/10

Sistem necesar: procesor 833 MHz, memorie 256 MB, video 32 MB

N

Producator: Metanet (Raigan Burns and Mare Sheppard)

N. "you're a little dude running around in a puzzle-y world inhabited by enemies".
In spatele acestui nume se ascunde o mica bijuterie care nu va va lasa prea usor sa va mai dezlipiti ochii de monitor. Este unul din acele jocuri care nu se remarca prin grafica de ultima ora, efecte speciale care va iau ochii, feeling cat mai realist sau poveste cat mai credibila. N este un joc cu stil ce compenseaza toate acestea oferind un gameplay de zile mari.
Bine, bine, dar la ce ne putem astepta de la un single-screen platformer realizat in flash care are sub 2 MB?! Sa mai pomenesc ca fiecare nivel se intinde pe 800x600 pixeli si ca pentru a-l juca sunt necesare doar 3 taste? Nu lasati dimensiunile jocului exprimata in kB sa va incurce, N are nu mai putin de 550 de nivele complet diferite care nu sunt tocmai usor de parcurs. In plus acesta ofera si un editor pentru a va creea propriile voastre nivele, astfel jocul avand o viata prelungita in pc-urile voastre.
Sunteti un mic luptator ninja de data aceasta captiv intr-o lume plina de robotei si capcane (de ninja). Colectionati aur, fugiti cat mai repede de sentinele, sariti la timp, luati cheia pentru urmatoru nivel si ajungeti teferi la exit. Fizica ce animeaza micul ninja si lumea acestuia ofera jocului si mai mult stil. Animatiile sunt de asemenea de exceptie.
All in all am numai laude la adresa celor de la Metanet care au realizat un joc genial de simplu cu un stil aparte. Surpiza: jocul este freeware, iar pe situl oficial gasiti cateva tutoriale care explica motorul fizic folosit.

Gameplay: 10/10
Grafica: 10/10
Feeling: 10/10

Gothic 2

Producator: Pirahna Bytes
Publisher: JoWood Interactive

:) Este o adevarata bucurie pentru mine sa continui seria Gothic. Acum aproximativ un an am pus mana pe o copie originala de Gothic, primul joc din serie. L-am instalat, am trecut cu vederea calitatea primului fimulet care ne prezenta povestea si am intrat in rolul unui oarecare raufacator ajuns intr-o colonie de mineri. Jocul incepe printr-un dialog cu un shadow numit Diego care ma va ajuta pe tot parcursul jocului. Pe scurt ne aflam intr-o epoca medievala in care principalul inamic este reprezentat de orci. Intalnim magicieni, castele, paduri, paladini, mercenari, hoti, mistreti, creaturi hidoase, o ceata de orci, cativa golemi magici si alte asemea... Toti suntem captivi intr-un teritoriu numit Mine Colony care este delimitat de o bariera magica ce nu permite trecea decat a obiectelor neinsufletite. La vremea respectiva m-a impresionat foarte mult libertatea care mi s-a oferit. Am putut sa port un dialog cu un NPC, am putut sa fac negot cu ei, am fugit de zeci de ori din fata aratarilor hidoase pentru a evita confruntarea cu ele, mi-am cumparat arme iar apoi am mers la Diego sa ma invete sa pot sa manuiesc sabia mai bine. Fiecare actiune si fiecare alegere care o facem ne influenteaza pe tot parcursul jocului. Mediul jocului este destul de dur cu noi. Daca nu platim taxa de protectie in oras oricand poate sa sara un miner pe noi sa ne ciomageasca, daca ne aventuram prin padure ne putem abate oricand de la poteca si nimerim in mijlocul unei haite de lupi, sau chiar mai rau, intr-un cimitir plin de razboinici morti dar inca vioi. Putem alege sa aderam la 3 factiuni: Old Camp care pare a fii cea mai evidenta, New Camp si Sect Camp. Odata ce am adreat la o factiune din cele mai sus putem incepe progresul in joc. Desigur sunt n obiective secundare pe care putem sau nu sa le indeplinim, si n secrete care le putem gasi in tot tinului coloniei. Acestea dubleaza efectiv numarul orelor de joc si ajungem sa petrecem 90-120 de ore (nu exagerez) in fata monitorului, trapped in universul Gothic.
Iata, acum in fata mea se afla Gothic II. Acesta are toate imbunatatirile care ni le-am fi dorit de la predecesorul sau. Motorul grafic randeaza peisaje care ma fac sa uit pentru moment de quest si sa stau locului doar pentru a-l aprecia, sistemul de control este mult mai simplu si o mare parte din bug-uri au disparut, jocul fiind mult mai stabil. Povestea se continua de unde s-a sfarsit data trecuta. Magicianul Xardas il saleaza un ultima secunda pe eroul nostru imediat dupace bariera cade. Astfel acum teritoriul in care ne vom desfasura cuprinde atat vechea colonie complet transformata de 4 dragoni care terorizeaza tinutul cat si teritorii noi cam de 2 ori mai vaste decat colonia. Creaturile si obiectele din inventar sunt mult mai numeroase. Placut a fost sa observ comportamentul natural al NPC-urilor. Acestia isi duc viata individual fara sa depinda de jucator. Poarta dialoguri, se iau la cearta, se alearga, se plimba regulat si chiar mai pornesc si la vanatoare. Prin aceasta Gothic este cea mai buna aproximare single-player a unui MMORPG.
In fine, pentru mine unul, atat Gothic cat si Gothic II sunt unele dintre cele mai bune jocuri de care am avut placerea sa ma bucur. Felicitari germanilor de la Pirahna Bytes.

Gameplay: 9/10
Storyline: 9/10
Grafica: 9/10
Sunet: 9/10
Feeling: 10/10

Ballance

Producator: Cyparade
Publisher: Atari

O bila, un labirint suspendat, un abis. Avem in fata un joc care suprinde si atrage prin simplitatea sa... in mare acestea sunt elementele sale. De data aceasta nu trebuie sa omoram 324636 de monstrii, nu trebuie sa terminam cursa pe locul 1, nu trebuie sa ridicam imperii economice... Nu avem de facut decat sa navigam cu o bila prin cele 12 nivele ale jocului in timp util.
Nivelele sunt alcatuite din planuri drepte sau inclinate, tije metalice, poduri, scripeti, balansoare, cutii, alte bile, ventilatoare, transformatoare. Toate acestea sunt suspendate deasupra unui abis. Dupace am cazut pentru a n-a oara in haul fara sfarsit am stat si am urmarit cca 6 minute bila in caderea ei... Acest hau este foarte bine realizat, fiecare cadere oferindu-mi o senzatie de gol in stomac. Jocul beneficiaza de o fizica realista astfel incat ajung sa ma identific cu bila. Aceasta o putem controla doar partial, pentru ca se supune legilor fizicii si poate oricand sa cada in haul de dedesupt. Prin nivele sunt presarate transformatoare care ne modifica materialul din care este compusa bila. Astfel avem la dispozitie bila de hartie care nu pare prea stabila si este destul de usoara pentru a fii ridicata de vetilatoare, cea de beton care este groaie, dar cu care putem inlatura obstacolele cu usurinta si cea de lemn care este cea mai echilibrata.
Cerintele de sistem ale jocului permit si celor cu calculatoare mai batrane sa se bucure de joc. Aceasta se datoreaza in principal faptului ca jocul nu beneficiaza de cine stie ce efecte speciale de ultima ora sau de grafica complexa si incarcata.
Muzica ambientala nu-si face simtita prezenta, ba chiar putea sa lipseasca la fel de bine. Zdranganitul bilei accentueaza si mai mult senzatia de singuratate in acest joc.
Regret faptul ca nu are decat 12 nivele pe care am reusit sa le termin in circa 7-8 ore si faptul ca puzzlurile nu sunt prea complexe.
Toate ca toate, jocul reuseste sa ma rexaleze prin simplitatea sa. Este chiar placut sa plimb o bila de lemn si sa-i ascult zanganitul deasupra unui abis.

Gameplay: 8/10
Grafica: 8/10
Sunet: 7/10
Feeling: 9/10

Sistem necesar: procesor 500 MHz, memorie 128 MB, video 16 MB

FlatOut 2

Producator: Bugbear Entertainment
Publisher: Empire Interactive

Mi-am ales o masina putin sifonata, cu tobele de esapament pe lateral si cu un paintjob dragut, dar insotit pe alocuri de rugina (I like it). Apoi am selectat track-ul pe unde ma voi plimba - Canals se numeste.
Loading...
Acum stau in spatele liniei de start si trag un ochi la masinile adversarilor. Par mai mari si mai infricosatoare. Numaratoarea inversa incepe... turez motorul... 3, 2, 1... plec din loc foarte zgomotos alaturi de ceilalti 7 oponenti. Vad ca se inghesuie in mine asa ca il lovesc si eu intentionat... nice, l-am sifonat pe unul si i-am spart un geam... cioburile lucesc in aer frumos, scantei sar discret... Am deja 160 km/h iar in fata mea este un haos complet - "redefining mayhem"... incerc sa ma mentin pe track desi e cam greu din pricina obstacolelor si a tendintelor de kamikaze ale soferilor... tocmai am doborat 2 stalpi si incerc sa-l evit pe al treilea... apuc sa zaresc pe coltul ecranului pozitia mea, sunt pe locul 6/8 X(
Deocamdata sunt impresionat de mediul jocului... este complet distructibil si plin de obstacole care asteapta sa fie lovite, ba chiar mai mult gasim si shortcut-uri sau abateri de la drum si cateva rampe de unde putem sari... Interesant este faptul ca pe fundal canta ceva ce suna cunoscut... :D Megadeth - Symphony of destruction.
Descopar pe parcurs de unde proveneau flacarile din tobele de esapament ale oponentilor... wicked, acum pot si eu sa folosesc nitros :) Astfel ajung in lapul 3/4 sa fiu pe locul 2... Ma aproprii cu greu de oponentul de pe primul loc si incerc sa-l lovesc cu putere, wicked! am reusit sa opresc masina intr-un colt de cladire aparent indistructibil :| mi-a zburat soferul prin parbriz, asta mai imi trebuia! (interesant thou ca nu am mai patit asta pana acum). Perfect! pozitia mi s-a resetat si am ajuns acum pe locul 5 :(( Folosesc acum nitros in mod abuziv si fac tot posibilul sa evit orice contact cu oricine si orice... Dupa cateva lovituri constat cu tristete ca masina se comporta ciudat cand virez - dap, lipseste o roata, dar am 180 km la ora, sunt pe locul 3 si mai am 600 de metrii pana la linia de sosire. Finally! Am trecut de Finish! yey, ma multumesc cu locul 3 pentru prima incercare...
Din cate am vazut pana acum jocul ofera un spectacol vizual de zile mari. Motorul fizic da viata mediului si ofera satisfactie si scantei la fiecare ciocnire. Chiar mai mult: masinile se distrug treptat... astfel caroseria se sifoneaza sau se pierde pe bucati pe drum, scantei, cioburi si fum sar de peste tot, motorul isi pierde din putere, si daca nu avem prea mult noroc ramanem si fara roti... In cazuri speciale am constat ca putem sarii prin parbriz daca nu suntem atenti, lucru deloc placut...
Placut impresionat a fost sa gasesc prin coloana sonora a jocului melodii semnate de Rob Zombie, Megadeth, Papa Roach s.a.
Avem de ales intre 16 masini complet upgradabile. Acestea sunt impartite in 3 tegorii: Derby, Race si Street. Cu acestea puteti alerga in medii diferite precum deserturi, farmlands, orase, canale si altele... Avem de asemenea la dispozitie si challengeuri mai putin intalnite precum Derby - unde last survivor wins sau Stunt in care trebuie sa facem anumite cascadorii aruncand soferul prin parbriz...
Acest joc nu duce lipsa deloc de personalitate - pana acum nu am mai condus o taraboanta cu peste 200 km/h printre adversari si obstacole si cu siguranta nu am mai zburat prin parbriz...
FlatOut 2 ofera o experienta de neuitat si ridica nivelul adrenalinei in sange, este bine echilibrat si cu putina indemanare si practice puteti castiga o cursa pe primul loc ;)

Gameplay: 10/10
Grafica: 10/10
Sunet: 10/10
Feeling: 10/10

Sistem necesar: procesor 1.5 GHz, memorie 256 MB, video 128 MB

Legacy of Kain: Defiance

Producator: Crystal Dynamics
Publisher: Eidos Interactive

Defiance este al cincilea titlu al seriei Legacy of Kain. Avem aici de-aface cu unul din cele mai captivante jocuri prin povestea ce sta in spatele sau. Desigur pentru a putea aprecia acest joc la adevarata lui valoare trebuie sa jucati mai intai titlutile precedente ale seriei. Multe mistere legate de universul Nosgoth mi-au fost elucidate doar dupa ce am pus cap la cap evenimentele povestii fragmentate in cele 5 titluri.
In 1996 apare primul Blood Omen, unde necromancerul Mortanius il transforma pe Kain in vampir. Kain refuza sacrificiul pentru a devenii urmatorul Guardian al Echilibrului, prin aceasta condamnand Nosgothul la o era de haos si teroare. Al doilea titlu al seriei, Soul Reaver este lansat in 1999. Aici jucam cu Raziel, unul din locotenentii lui Kain. Acesta evolueaza inaintea lui Kain fapt pentru care este aruncat in Lacul Mortilor. Este apoi readus la viata ca un inger al mortii cu abilitatea de a devora suflete de un Elder God si cauta sa se razbune pe Kain. Dupa o confruntare intre cei doi Kain se teleporteaza in trecut. Lupta dintre cei doi continua in Soul Reaver 2 si mai tarziu in Blood Omen 2.
De data aceasta jucam atat cu Kain cat si cu Raziel, cu fiecare cate un nivel. Prin asta se pierde monotonia si rutina care se instaleaza cu usurinta in alt jocuri. Mecanica de joc este una antrenanta iar luptele sunt de-a dreptu spectaculoase. Primim pe parcurs ce avansam in joc upgrade-uri la sabii, puteri telekinetice si abilitatea de a face combouri care mai de care mai sofisticate. In plus, Raziel are posibilitatea sa a trece din Spectral Real in Material Realm care confera jocului o noua perspectiva si puzzleuri care se bazeaza pe aceasta. Im singur lucru m-a iritat pe tot parcursul jocului: camera cinematica specifica jocurilor care sunt disponibile si in varianta de PS2.
Texturile cu care sunt acoperite nivelele sunt foarte detaliate, iar animatiile sunt bine puse la punct. Din punct de vedere grafic jocul are o aura de poveste.
Foarte mult m-au impresionat vocile personajelor. Se pare ca au lucrat profesionisti adevarati ca sa dea glas eroilor jocului. Coloana sonora este compusa din muzica ambientala si regasim unele fragmente clasice din primul Soul Reaver.
Defiance este cu siguranta unul in cele mai bune jocuri pe care am avut placerea sa le parcurg personal. Povestea m-a fascinat de cand am pus mana pe primul Soul Reaver si imi va ramane mult timp in minte tot universul Nosgoth impreuna cu Raziel si Kain. Vi-l recomand cu toata caldura!

Storyline: 10/10 Gameplay: 9/10 Grafica: 9/10 Sunet: 10/10 Feeling: 10/10

Sistem necesar: procesor 800 MHz, memorie 128 MB, video 32 MB

Painkiller

Producator: People can fly
Publisher: Dreamcatcher

Aparut pe piata inaintea mult asteptatelor Half-Life 2 si Doom 3, Painkiller reuseste sa impresioneze prin simplitatea sa si prin cea mai buna implementare a motorului fizic Havok de pana la vremea respectiva. Acesta este un FPS de moda veche cu nivele liniare in care eroul este pus in clasica situatie "singur in fata unei invazii demonice".
Avem 22 de nivele diferite intre ele acestea variind de la catedrale gothice imense, la baze militare si aziluri. Fiecare nivel are propriile creaturi care ataca fie de la distanta fie prin close combat. Desigur sunt si exceptii precum babute care orbesc jucatorul temporar, ciungi care se tarasc pe tavane si pereti, vrajitori care folosesc cadavre pe post de proiectile samd. Toti acestia apar din senin pe harta in momentul in care jucatorul ajunge in anumite puncte prestabilite. Cele 22 de nivele sunt impartite in 5 capitole, la sfarsitul fiecariua asteptandu-ne un boss de dimensiuni respectabile. Fiecare boss in parte mi-a ramas bine intiparit in minte. Am ramas fascinat de felul cum acesta zguduia harta la propriu si cum distrugea decorul cu mare usurinta in timp ce incasa pe nesimtite proiectilele micului jucator.
Avem la dispozitie 5 arme mecanizate si ruginite, fiecare avand 2 sau 3 moduri de foc. Putem alege intre o masina infernala ce sfarteca tot ce ii sta in cale, un shotgun combinat cu un freezer, un lansator cu tepushe care pironesc inamicii in pereti in cel mai satisfacator mod posibil samd...
Grafica este la inaltime nivelele bucurandu-se o arhitectura complexa si texturi detaliate acestea oferind un plus de autenticitate.
Muzica de fundal ishi inteteste ritmul odata cu aparitia inamicilor ca si in Serious Sam.
Ar mai fii de mentionat faptul ca fiecare inamic mort lasa in urma sufletul sau pe care jucatorul il poate colecta pentru a-si reface health-ul sau pentru a se transforma intr-un demon ce vede lumea in alb-negru-sangeriu (efect putin ametitor pentru mine). Desi este un FPS, acesta are rejucabilitate crescuta prin secretele si subtilitatile motorului fizic precum jonglatul in aer cu cadavre. De mare ajutor este busola din HUD kre ne arata locul spre urmatorul checkpoint sau spre cel mai apropiat inamic. Totusi nu inteleg de ce cateodata se blocheaza si ma lasa wondering around the map searching for clues...
Per total jocul foloseste o reteta clasica si reuseste in mare parte sa reinvie primul Quake. Acesta mi-a oferit personal cateva momente memorabile si o experienta de neuitat.

Sistem necesar: procesor 1.5 GHz, memorie 256 MB, video 64 MB

Lista mare mare de jocuri

Iata lista jocurilor care le-am jucat si despre care mi-am propus sa scriu...
S-ar putea sa nu fie completa si sa omit cateva titluri, dak imi aduc aminte de ele pe parcurs o sa le adaug aici...

Here it comes:

• First Person Shooter: Quake 1, Quake 2, Quake 3, Quake 4, Doom 1, Doom 3, Painkiller, HL 1-2, Serious Sam, UT, UT 2004, CS 1.6
• Action: Thief 2, Gothic 2, The Suffering, The Thing, Soul Rever, Soul Reaver: Defiance, GTA
• Turn Based Strategy: Civilisation 2, Worms world party, Worms 3D, Heroes of Might and Magic
• Real Time Strategy: Starcraft, Warcraft 2-3, AoE, Homeworld 2, Warhammer 40000, Empire Earth
• Puzzle: Ballance, The Lost Vikings, The Incredibile Machine, Supaplex, Wetrix
• Simulator: Flatout 1, Flatout 2, Simcity 3-4, IG2, Freelancer, Carmageddon 2
• Arcade: Super Mario Bros, Bomberman, Sonic, KOF, MK, Mutant Storm
• Misc: Soldat, N