Sacrifice

Lumea jocurilor poate parea un loc monoton si plictisitor, dar apar unele jocuri care aduc o noua perspectiva, lucrui noi si inovatoare. Sacrifice, creat de Shiny Entertainment, realizeaza acest lucru si reinventeaza mai multe tipuri de joc combinandu-le.
Jucati rolul unui magician care alege sa lucreze pentru diversi zei din Pantheon. Acesti zei , nu numai ca au un rol important in intriga, dar pot modifica intregul gameplay. Fiecare zeu va ofera arsenalu sau de vraji, cu care puteti sa invocati creaturi, sa atacati dusmani si multe altele. Principalele resurse sunt sufletele, pe care le luati de la inamicii cazuti in lupta, si mana. De suflete veti avea nevoie ca sa invocati creaturi, iar pentru restul vrajilor folositi mana. Ca sa nu ramaneti fara mana trebuie sa stati aproape de fantani de mana. Aveti optiunea sa consolidati fantanile de mana pentru a le detine - acestea se vor numi manalithe. De acolo se creaza si manahoars, niste creaturi agile care va pot urma si va dau mana fara sa mai stati aproape de fantani. Pentru a va proteje manlihele puteti sa puneti o creatura sa le pazeasca, aceasta devenind mult mai puternica, dar imobila. O alegere dificila va fi daca sa lasati un suflet sa va pazeasca manalithul sau sa il luati cu voi in lupta, deoarece sufletele se gasesc in numar limitat. Creaturile pot fi invocate usor, ceea ce face ca jocul sa mearga repede si va va trebui o varietate de fiinte zburatoare, de distanta si de apropiere pentru a va putea masura cu fortele inamicului. Intr-un final, daca reusiti sa invingeti fortele inamicului va indreptati catre altarul lui si va sacrificati una dintre creaturi acolo, desecrandu-i astfel templul si invingandu-l complet. Va va lua ceva timp ca sa va obisnuiti cu tipul de joc, dar care nu este asa de complicat pe cat pare la prima vedere.
Sacrifice ofera un spectacol si dpdv vizual; vrajile, relieful si creaturile pline de culoare arata minunat. Vezi observa mici plante crescand pe campii, apartinand zeitei vietii, Persephone, sau muste si insecte care stau pe taramul zeului mortii, Charnel. De remarcat este si cerul din Sacrifice, care este foarte frumos realizat.
Sunetele sunt si ele la fel de ciudate ca jocul. Fiecare creatura are propriul ei sunet neobisnuit. Unele vorbesc, iar altele pur si simplu urla, dar in orice caz suna precum arata. Personajul vrajtor cu care jucati in campanie, pe nume Eldred, are o voce foatre placuta, iar in multiplayer aveti o varietate de vrajitori dintre care puteti alege. In campanie veti putea asculta certurile dintre zei, care sunt foarte amuzante, iar cu timul veti ajunge sa indragiti pesonalitatea tuturor.
Indiferent de partea carui zeu alegeti sa fiti, jocul este aproape la fel. Va conduceti vrajitorul rapid in batalie, colectand suflete si facand vraji in acelasi timp. Perspectiva third-person a jocului poate prezenta un mic dezavantaj, deoarece in timpul unei lupte nu prea puteti vedea ce se intampla in spatele personajului vostru... Din fericire aceste lucruri deranjante pot fi evitate. Campaignul poate fi jucat de mai mule ori deoarece va aliati cu unul dintre cinci zei si faceti misiuni pentru acesta, pe parcurs putand sa schimbati taberele sau sa va aliati cu inamicul. In functie de alegerile voastre veti primi misiuni diferite mai tarziu in joc, impreuna cu ele venind si vraji diferite.
Sacrifice arata si suna foarte bine. S-ar putea sa va ia ceva timp ca sa va obisnuiti cu stilul de joc, dar merita cu siguranta! Este unul din rarele jocuri care combina cu succes mai multe genuri (Real Time Strategy + Role Playing) - heh, doar e facut de Shiny.

Beyond Good & Evil

Beyond Good and Evil este un joc sofisticat si amuzant in acelasi timp, plin de actiune si cu o poveste captivanta. Daca va ganditi ca jocul contine si parti in care trebuie sa va strecurati, curse cu barci pneumatice, secvente de shooting clasic si elemente de platformer, veti realiza ca acesta este un joc matur, foarte interesant.
Personajul vostru este Jane, o fata de 20 de ani care este si fotograf. Locul ei natal, orasul-insula Hillys este atacat de niste extraterestri sinistri, numiti DomZ. In urma razboiului cu extraterestrii, Jade decide sa aiba grija de niste orfani, pe care ii adaposteste in farul in care locuieste impreuna cu Pey'j, o creatura jumatate porc, jumatate om. Din cate stiu oamenii din Hillys, singura lor salvare o reprezinta Sectiunea Alpha, o forta militara care pare ca lupta pentru incetarea razboiului. Curand insa, Jade este recrutata de reteaua IRIS, un grup de oameni care incearca sa dovedeasca faptul ca cei din Sectiunea Alpha nu sunt ceea ce par. Acum ramane ca Jade sa demaste o conspiratie masiva si sa opreasca razboiul, descoperind mutle lucruri incredibile pe drum.
In mare parte, Beyond Good and Evil este un joc de aventura, in care personajul vostru calatoreste si vorbeste cu diferiti oameni pentru a obtine fotografiile necesare ca sa demaste Sectiunea Alpha. Uneltele ei principale sunt batul dai-jo, o arma mica dar foarte eficienta, discuri luminoase si camera ei de incredere. Camera foto joaca un rol imporant in joc dearece cu ajutorul ei terminati misiuni si colectati dovezi, dar va poate ajuta si ca sa vedeti la distanta.
Pe parcursul jocului veti avea aproape intotdeauna un insotitor, care poate fi simpaticul Pey'j sau Double-H, unul dintre agentii IRIS care parodiaza eroii de SF-uri. Aceste personaje au replici inteligente si informatii folositoare, iar cateodata va vor ajuta sa rezolvati diferite puzzle-uri.
Chiar daca o combinatie atat de neobisnuita de tehnici de joc ar insemna dezastru si haos total, jocul este chiar foarte bun. Veti avea numeroase ocazii sa va luptati, iar tehnicile de lupta, cu batul dai-jo sunt intuitive... Nu este un mod de lupta foarte elaborat, dar va va surprinde placut. Inamicii sunt si ei diferiti si nu intotdeauna puteti sa scapati doar lovindu-i cu batul. Exista si cativa bosi care nu sunt uimitori ca marime, dar stiu sa se lupte foarte bine.
Intre diferite locatii va puteti deplasa cu barca cu motor, pe care o puteti upgrada. De asemenea, se organizeaza si intreceri intre barci. Contrar a ceea ce ati putea crede, aceste chellenge-uri sunt integrate foatre frumos in joc si chiar sunt placute. O alta parte importanta o constituie partile in care trebuie sa va strecurati ca sa evitati gardienii inarmati pana in dinti. Din fericire, jocul nu devine frustrant in aceste momente si puteti sa scapati de gardieni fie prin inteligenta, fie prin forta bruta.
Din foarte multe puncte de vedere, Between Good and Evil evita capcanele care ar fi ingropat orice joc de genul. Camera nu va va sta vreodata in cale, punctele de respawn sunt plasate convenabil ca sa nu treceti de mai multe ori prin aceeasi proba si, cu toate ca sunt foarte multe NPC-uri in joc, nu veti ramane vreodata blocati din cauza lor. Puzzleurile sunt antrenante fara sa fie imposibile, iar misiunile sunt variate.
Poate cel mai mare atu al jocului il constituie partea vizuala. Peisajele sunt superbe, apa reflecta cladirile foarte frumos iar orasele sunt pline de viata, cu masini, pietoni si multe alte lucruri... Personajele sunt animate fluid si par vii, ceea ce face jocul sa fie si mai credibil. Hyllis este populat de oameni si combinatii intre oameni si alte creaturi, care aduc un plus de umor jocului. Stilul jocului este de desen animat, si totusi pare foarte palpabil - o lume fantastica care nu este nici prea incarcata, nici simpla cadesenela pentru copii. Lumini, umbre si ceata sunt folosite ca sa creeze atmosfera tensionata in momentele critice.
Acest joc este unul dintre putinele care stralueste din toate punctele de vedere, fiind de o calitate incontestabila. Este un lucru sa creezi un joc cu grafica buna si plin de actiune, si alta sa aduci o poveste care merita spusa si personaje in care sa crezi.

The Legend of Zelda: Ocarina of Time

Legend of Zelda este una din acele serii de jocuri care raman in amintirea jucatorilor mult timp. A pornit pentru NES in 1987 si de atunci a avut un succes fantastic. In afara de Mario, nici o alta serie de jocuri nu a fost mai apreciata sau mai laudata. Se poate spune de asemenea ca este primul joc la care "s-a plans" datorita faptului ca este primul joc cu poveste complexa. Ocarina of Time calca pe urmele jocurilor dinaintea lui, iar rezultatul este un joc care nu poate fi numit altfel decat fara defect.
Incepeti jocul ca un copil al padurii, iar pana la sfarsit puteti ajunge pescar, copil al strazii, erou al timpului sau chiar si vanzator mascat. Jocul este plin de mini-taskuri si jocuri mai mici, pe langa misiunea principala - cea de a salva orasul Hyrule de maleficul Ganondorf.
Controalele sunt un avantaj. Mi s-a parut genial ca personajul sare automat cand trebuie, se catara pe pereti si altele... in mod normal sariturile erau o adevarata provocare in jocuri de genul Rayman sau Legacy of Kain. Veti avea sentimentul de libertate, datorita faptului ca puteti ajunge aproape oriunde doriti. Link, personajul vostru, se misca foarte frumos, fluid si este foarte simplu sa-i controlati miscarile. Aveti butoane pentru a ataca cu sabia, a folosi itemuri si, poate cel mai folositor, un buton care va fixeaza tinta pe inamic.
Veti intalni si monstri greu de invins, dar principala provocare sunt puzzle-urile. Ocarina of Time va forteaza sa ganditi inainte sa faceti o miscare, puzzleuri fiind prezente peste tot in joc. Pe unele trebuie sa le rezolvati pur si simplu pentru a iesi dintr-o camera, pe cand cele complexe se pot desfasura pe o arie larga. Majoritatea puzzleurilor sunt totusi optionale. Daca le rezolvati veti fi rasplatiti, de obicei, cu health packs - de care aveti nevoie, dar nu trebuie sa le colectati pe toate cat timp stiti sa evitati inamicii. Puteti colecta cam aceleasi lucruri ca in orice joc cu Zelda. Boomerangul este o arma foarte utila pentru tanarul Link, ca si prastia, cu care puteti trage la distanta. Mai tarziu in joc, aceste arme vor deveni ineficiente si veti fi nevoit sa folositi arcul cu sageti sau carligul pana la sfarsit. Mai sunt si bombele, care sunt folositoare in orice moment. Cu toate acestea, ocarina este probabil itemul cel mai folosit in acest joc. Pe parcurs invatati diverse melodii, iar cand cantati se intampla multe lucruri: transformati ziua in noapte, deschideti anumite usi, va chemati calul sau va teleportati in alta parte. Intr-o lume atat de mare ca Hyrule, teleportarea salveaza mult timp.
Timpul joaca un rol important in acest joc. El trece neincetat, iar soarele apune incet pana se face noapte. In timpul noptii campiile din Hyrule pot fi un loc foarte periculos... Calatoria in timp este si ea prezenta si aveti posibiliattea sa calatoriti in viitor sau in trecut. Lucrurile pe care le faceti in trecut vor afecta viitorul, iar unele puzzleuri necesita interventii in ambele timpuri.
Din punct de vedere grafic, Ocarina of Time este foarte placut in ciuda capacitatilor reduse a consolei N64. Campiile sunt verzi si optimiste, iar cerul senin este foarte odihnitor. Sunetele sunt si ele impresionante. In functie de locul si timpul in care va aflati veti auzi o melodie diferita, foarte potrivita situatiei, iar cantecele pe care le invatati la ocarina va vor ramane in minte mult timp dupa ce terminati jocul. Sunetele scoase de personaje sunt mai mult exclamatii, rasete si susoteli. Jocul tine cont si de unde va aflati, astfel ca in pesteri vocea voastra rasuna, iar sub apa vorbiti mai... inecat.
Ocarina of Time este un joc exemplar. Reuseste sa combine mici aspecte din toate celelalte jocuri Zelda, pastrand aceeasi senzatie intr-un joc total nou. Chiar si in imensa lume 3D pe care o are, jocul reuseste sa ramana un clasic. Este unul dintre cele mai finisate continuari ale unui joc, care extinde trasaturile celorlalte si aduce si multe lucruri noi. Interesant este ca titlul de fata a luat nota maxima la multe publicatii ce se ocupa de gaming... <<"a game that can't be called anything other than flawless" [...] IGN called it "the new benchmark for interactive entertainment" that could "shape the action RPG genre for years to come">> Sursa: Wikipedia.
Jocul ofera o provocare adevarata, o poveste uimitor de bine spusa si gameplay pe masura. Este o capodopera care nu va fi uitata prea curand.