Publisher: Dreamcatcher
Aparut pe piata inaintea mult asteptatelor Half-Life 2 si Doom 3, Painkiller reuseste sa impresioneze prin simplitatea sa si prin cea mai buna implementare a motorului fizic Havok de pana la vremea respectiva. Acesta este un FPS de moda veche cu nivele liniare in care eroul este pus in clasica situatie "singur in fata unei invazii demonice".

Avem 22 de nivele diferite intre ele acestea variind de la catedrale gothice imense, la baze militare si aziluri. Fiecare nivel are propriile creaturi care ataca fie de la distanta fie prin close combat. Desigur sunt si exceptii precum babute care orbesc jucatorul temporar, ciungi care se tarasc pe tavane si pereti, vrajitori care folosesc cadavre pe post de proiectile samd. Toti acestia apar din senin pe harta in momentul in care jucatorul ajunge in anumite puncte prestabilite. Cele 22 de nivele sunt impartite in 5 capitole, la sfarsitul fiecariua asteptandu-ne un boss de dimensiuni respectabile. Fiecare boss in parte mi-a ramas bine intiparit in minte. Am ramas fascinat de felul cum acesta zguduia harta la propriu si cum distrugea decorul cu mare usurinta in timp ce incasa pe nesimtite proiectilele micului jucator.

Grafica este la inaltime nivelele bucurandu-se o arhitectura complexa si texturi detaliate acestea oferind un plus de autenticitate.
Muzica de fundal ishi inteteste ritmul odata cu aparitia inamicilor ca si in Serious Sam.
Ar mai fii de mentionat faptul ca fiecare inamic mort lasa in urma sufletul sau pe care jucatorul il poate colecta pentru a-si reface health-ul sau pentru a se transforma intr-un demon ce vede lumea in alb-negru-sangeriu (efect putin ametitor pentru mine).

Per total jocul foloseste o reteta clasica si reuseste in mare parte sa reinvie primul Quake. Acesta mi-a oferit personal cateva momente memorabile si o experienta de neuitat.
Sistem necesar: procesor 1.5 GHz, memorie 256 MB, video 64 MB
No comments:
Post a Comment